Mini Grădina


Leave a comment

Flori care sunt bune prietene şi vecine cu legumele

“Plants have best friends just like people do. Marigolds help tomatoes and roses grow better. Nasturtiums keep bugs away from squash and broccoli. Petunias protect beans from beetles and oregano chases them away from cucumbers. Geraniums keep Japanese beetles away from roses and corn. Chives make carrots sweeter, and basil makes tomatoes even tastier”.

Ştiu că paragraful de mai sus e în engleză, dar aşa l-am găsit pe Pinterest şi nu am timp să-l traduc… În orice caz, cred că e interesant de ştiut!

Advertisements


Leave a comment

Cum scapi de musculiţele care fac larve în ghivece şi ucid rădăcini?

M-a întrebat mai multă lume cum scapi de musculiţele care depun ouă în pământul din ghivece, ouă din care ies larve care rod rădăcinile şi ucid plantele.

Da, sunt scârboase peste măsură… iar eu am avut câteva lupte cu afurisitele. Norocul e că sunt câteva soluţii:

– înainte să foloseşti orice pământ, îl coci la microunde câteva minute (să moară orice posibilă larvă), dar nu poţi face asta cu floarea în ghiveci, deci eventual scoţi floarea, o speli bine şi o replantezi în pământ curat şi te rogi la zeul plantelor să nu moară;

– laşi să se usuce bine pământul din ghiveciul afectat (larvele mor în pământ uscat), dar nu poţi face asta dacă sunt plante sensibile şi iubitoare de apă în ghiveciul afectat de musculiţe;

– iei insecticid de grădină şi dai peste toate plantele tale odată la şapte zile, timp de trei, patru săptămâni şi speri să nu-ţi moară planta cu buba între timp (nu merge să dai doar o dată, pentru că larvele nu mor la insecticid, ci doar musculiţele adulte, aşa că trebuie să dai ca să prinzi bestiile de cum ies din stadiul de larvă şi scot capetele din pământ.

Jur că le urăsc pe nemernicele de musculiţe!

Ce faci ca să previi infestarea?

Păi nu exagerezi cu udatul (musculiţele se dau în vânt după sol umed – în cel uscat nu pot face ouă), treci orice pungă de pământ de flori prin microunde şi ai grijă să nu existe în ghiveciuri resturi vegetale care pot fermenta şi atrage musculiţele (nici măcar frunze şi rădăcini vechi), pentru că ele cam cu asta se hrănesc, cu resturi în descompunere. De obicei ne infestăm cu ele de la pământ de flori luat din magazin, care are în el compost care nu e suficient „maturat“ şi în care se mai găsesc larve de bestii ucigătoare de rădăcini.


2 Comments

Experimentul „cartofi la carton“

image

Cartofi crescuţi la cutie, pe balcon

Am aflat eu că se pot creşte eficient cartofi în spaţii meschine dacă se umplu recipientele progresiv cu pământ (cât mai bine afânat – drept pentu care eu am pus o grămadă de perlit într-un pământ nisipos) şi se clădeşte astfel un soi de turn în care tuberculii se dezvoltă fericiţi. Nu ştiu ce fac tuberculii, dar plăntuţele ieşite din cartofii încolţiţi pe care i-am plantat într-o cutie de carton cresc pe zi ce trece, aşa că azi am înălțat cutia şi am mai pus pământ. Abia aştept să văd dacă şmecheria asta funcţionează sau nu.


2 Comments

Ţelină crescută dintr-un rest, pe care o voi folosi pentru frunze

image

Ţelină crescută la ghiveci

Cine crește aici cu spor? Un fâşti de ţelină, plantat într-o doară, pentru că mi-a fost milă să arunc capătul timid înfrunzit al unei rădăcini de ţelină pe care am sacrificat-o pe altarul ciorbei, acum vreo trei sau patru săptămâni. Nu aruncaţi nimic din plantele care par că vor să crească, pentru că ele chiar vor să crească!


6 Comments

Salată crescută dintr-un cotor

Mă amuză foarte tare să fac experimente din astea: în loc să arunc resturile de vegetale, le pun prin vreun ghiveci.

Ce e fantastic e că, în afară de un ananas căpos, care n-a vrut cu niciun chip să prindă, restul experimentelor – toate, absolut toate – au reuşit.

Iată ce a făcut un cotor de salată în mai puţin de o lună:

image

Salată crescută în ghiveci, dintr-un cotor

Îl mai las o săptămână şi îl tund. O să crească iar, fără îndoială.


8 Comments

Ce pui pe fundul ghiveciului?

image

Îmbunătățesc scurgerea apei în ghivece cu coji de ou (şi adaug calciu în sol).

Am citit că e deosebit de important ca pământul să fie suficient de afânat, iar ghiveciul să aibă destule găuri, peste care să fie aşezată câte o bucată de la un vas ceramic spart sau un rând de pietre, ca apa să se poată scurge bine şi să nu înece rădăcinile.

Clar, apa nu trebuie lăsată să băltească în ghiveci.

Dar de unde atâtea cioburi de vase ceramice? N-am.

Ghivecele mele ceramice sunt puţine şi le iubesc, deci am o grijă deosebită să nu se spargă. Plus că am adunat un kil de coji de ouă (cojile de ou sunt deosebit de uşoare, un kil înseamnă mult).

Aşa că folosesc coji de ou pisate, în loc de perlit, ca să am pământ afânat şi coji de ou întregi pe fundul ghivecelor, ca să îmbunătățească scurgerea apei.

Am să aflu cât de curând dacă ideea a fost bună, după cum o creşte salata. Tocmai am plantat vreo zece răsaduri (din cele germinate în februarie).